Onomastica la romani.
Nu stiu cum este la altii, dar la noi romanii , ziua onomastica are o semnificatie deosebita si de regula mult fast. In traditia si cultura fiecarui popor, ” pronumele ” are diverse semnificatii si reprezinta ” ceva ” functie de propriile “obiceiuri “. La alte popoare ,ziua de nastere are o ” semnificatie ” majora . Eu de exemplu , nu stiu daca am stiut vreodata ziua de nastere a tatalui meu, dar ” numele mic ” Nicolaie ” da. Dupa ce veneau parintii de la biserica , se intampla ceva . Nu stiu daca erau invitati sau veneau din proprie initiativa . Bineinteles veneau prietenii si rudele, chiar din satele vecine . Nu mai mult de 10 sau 15 persoane . Se facea o masa copioasa si bautura din belsug, mai ales vin.
Cand au venit comunistii la putere, au incercat sa ” distruga ” acest obicei, sa serbam ziua de nastere. Aici a fost un punct pe care il aveau si vesticii, mai ales americanii. Scopul ? Sa nu mai serbam ” sfintii “. Papagali , noi ne sarbartoream pe noi. Cu timpul copii au fost botezati modern sau cu nume din traditie, si atunci s-a mai pierdut din semnificatie ” onomastica ” Aceasta zi are un avantaj enorm : nu trebuie sa spui cati ani ai, invitatii nu trebuie sa fie politicosi : vai ( se spune in tinerete ) arati ca la 16 ani, iar la maturitate ” esti complet neschimbat , etc. Dambla.
Leave a Reply

