Desradacinarea de proprietate.

                     G.Cosbuc, in poeziile sale vorbeste de dragostea de pamant a romanului, iar V.Alecsandri arata cu farmec o viata idilica si frumoasa de la tara – in mijlocul naturii- practic dragostea si iubirea pentru proprietate. Dar modernizarea societatii ( indiferent ca este capitalista sau comunista ) schimba putin datele problemei. Imi amintesc din copilarie cum imi povesteau frumusetea noptilor cand mergeau cu frumosii cai la pascut noaptea, sau la pascut ziua oile sau vacile,etc. Dar mie nu-mi placeau aceste ocupatii, nici sa merg la sapa, sau la cosit, sau la culesul porumbului,etc. 

Ca sa iubesti pamantul trebuie sa ai o anumita chemare. Dupa razboi, il rugam pe tata sa vanda ceva pamant , sa ne construim o casa noua, ( in razboi au dat foc- ai nostrii- la casa, la grajd ). dar nu l-am putut convinge : voi nu vedeti au ars totul dar pamantul a ramas. Au venit comunistii . Au inceput cu intovarasiri, cu colective . Tata nu voia – am varsat sange pentru acest pamant. A inceput lupta de clasa – chiaburii- tata nu putea rata acest titlu de ” onoare “. Dar noi copii sufeream- cam peste tot ramaneam ” in afara “.

De aici as spune ( cum nu imi placeau muncile agricole ) vedeam in ” proprietatea de pamant ” numai necazuri. Acelasi lucru s-a intamplat si cu ” tinerii satelor ” care au venit la oras ca muncitori. Parea mai simplu la fabrica pe asfalt, decat prin noroaile de la tara. Probabil ,dragostea de pamant, respectiv proprietate si a face avere sunt notiuni putin diferite.  Dambla.

Societatea si revolutionarii.

                             In decembrie 1989   in Romania a fost o Revolutie . O participare a meselor contra unui sistem oprimator – comunist. Datorita curajului acestor oameni, noi astazi suntem aliniati la democratia ” vestului “. Dar unii ” specialisti in ale scrisului ” neaga  aceasta Revolutie . A fost o lovitura de stat, a fost furata Revolutia, au ajuns la putere ” tot fostii “. KAGB , CIA, teroristi, comunisti, FSN,  -  desi era un fel de consiliu al tuturor fortelor democratice, inclusiv partidele istorice, dupa aproape 50 de ani, etc. Orice , dar nu Revolutie.

Normal ( cel putin asa cred eu ), ranitii in Revolutie au fost tratati si in strainatate ( dupa caz ), au primit diverse onoruri si recompense materiale . Dar ” justitiarii ” societatii noastre ii considera : profitori ai Revolutiei, nedemni, niste excroci, iau pe nedrept bani din veniturile societatii noastre, etc. In todeauna in vremurile de criza , de razboi, unii se sacrifica si cei destepti sau smecheri, pe spatele celor multi  se pricopsesc ( probabil chiar astia acuza ) . Imi amintesc de tata care dupa terminarea razboiului ( primul razboi mondial ) a primit ca recompensa pentru timpul petrecut pe front – 5 ha. de  pamant ( ca toti veteranii de altfel ). Daca dupa ani societatea in loc sa vada care s-au pricopsit in timpul raboiului ( pe nedrept ), ii denigreaza pe veterani, ce ar fi spus ?

Sigur, sunt pareri si pareri : au primit prea mult, pe nedrept ( unii ) etc. Dar de aici si pana ai denigra , mi se pare oribil  si  degradant . Dambla.

Solidaritate colegiala.

                    Spuneam undeva ca mi-am inceput profesia la o mica intreprindere miniera din Banat. Acomodarea a fost relativ usoara din un motiv simplu : prieteniile s-au legat rapid . De ce ?   Simplu .  La fiecare profesie era un singur angajat cu sef la trust – care era situat in alta localitate. Practic nu aveai pe cine sa fii invidios ( poate daca iti schimbai profesia ). Eu cred ca eram putin avantajat : deoarece terminaseam fac. la Bucuresti, si considerau ca am facut un efort sa vin in minerit . In scoala ( de la primara la fac. ) nu aveam motiv sa folosesc telefonul, nu aveam cui sa -l dau. In productie nu eram asa ” indragostit ” de acest mijloc de comunicare ( personal imi aducea numia vesti proaste ) – sa intru in mina dupa ce abia am iesit, sa intru noaptea,etc.

Din acest motiv fata de telefon – aveam o mica alegie . Cand ma deranja cineva si nu-mi placea, intrebat cu cine vorbeste, raspundeam : cu Avram Iancu . Colegii stiiau acest lucru, dar nu ii deranja. Odata a sunat direct in birou cineva . Pana am ridicat greu telefonul, omul era nervos, si cam bombanea. Intrebare . Cine  este la telefon ? Eu . Avram Iancu . Alti nervi , eu corect l-am dat dracului si am inchis tetefonul. Ma suna mai tarziu de la centrala si imi spune ca ma cautase  ing. sef al trustului . Era cel mai competent si cel mai al dracului om din trust. Bine inteles a cautat sa afle cu cine a vorbit . Bine inteles nu a aflat, nu m-a parat nimeni. Stirea s-a raspandit si cei mai multi se amuzau . Dar parca atunci erau mai putini turnatori . Dambla.

                     Emisiuniel tv. fac eforturi foarte mari pentru a iesi in evidenta, pentru a obtine audienta , respectiv pentru a obtine reclame, iar reclamele inseamna bani. De aici lupta pentru informare si mai ales emisiuni care sa fie cat mai distractive, pentru a atrage publicul . Unul din subiectele – care merg la sigur – de secole, este prostia omeneasca. La una din aceste emisiuni am privit si eu ( o parte din emisiune ) si am ramas nedumerit .

Realizatorul avea in platou un numar considerabil de blonde. Intrebari simple- iar blondele confirmau ceea ce stim ca sunt ” proaste “. Emisiunea probabil avea succes, audienta, noi ne distram ( ne vedeam mai destepti decat blondele din studiou ). OK. O intrebare ” incuietoare” suna asa : cum se mai numeste  Riviera franceza ? Liniste.

Nedumerirea mea este urmatoarea : in platou erau : studente in cibernetica, jurnaliste, profesoare, etc. Aceste persoane  se zice ca sunt ” intelectuale ” si probabil ne dau ” lectii ” in profesiunea lor . Care profesiune ?  Sau nu am inteles eu – o faceau pe proastele ? Totusi ce cursuri fac studentele si ce criterii au avut la angajare   “profesionistele” ?  Dambla.

Iubitorii de animale.

             Nu stiu ,daca dragostea de animale este specifica omului sau reprezinta o slabiciune pentru animale, sau o placere cand vezi atasamentul lor pentru noi sau pentru anumite giumbuslucuri pe care le fac. Asa ma distra pe mine pisoii cand eram copil . In timp, gusturile s-au transformat in adevarata ” lupta “. Organizatii, care au un singur scop : sa lupte pentru drepturile animalelor la viata. Teoretic ,scopul pare nobil, dar practic mi se pare o ipocrizie. De ce : simplu- nu-i cred .

Cand ai o pasiune, o credinta,o convingere, nu faci mereu circ- incerci sa rezolvi  problema care te preocupa. Nu am vazut nici auzit o propunere concreta pentru salvarea canilor maidanezi . Nu am vazut o ” incercare ” de ai aduna, de a le creea niste adaposturi, etc. Deasemeni , acesti maidanezi au sfasiat oameni,copii, dar nu am auzit nici o vorba de scuze pentru impotenta lor – au un vinovat – organele locale sau ale statului.Dansii, nu au nici o treaba, nici obligatii, nici probleme de rezolvat – ei  nu mai pot de dragoste pentru animale 

La deja celebra ” vanatoare ” de mistreti de pe domeniul Balc, au protestat ” acesti iubitori de animale ” nu numai de la noi – au venit din Olanda . Sa fim seriosi ; de somaj, de saracie, de traiul greu al oamenilor de la noi si de aiurea, ii doare in cot – dar sa nu omoram mistretii – ( aia probabil au o scuza, or fi vegetarieni ). Dar restul semenilor nostrii carora le place carnea, ce la oferim ?  Sa zicem: pareri si pareri.  Dambla.

Feriti-va de invidiosi.

             Niste oameni de teatru si-au propus ca si actorii nostrii sa beneficieze de o ” alee a celebritatilor” . Propunerea a avut succes nu numai in anturajul actorilor dar si in public. Ne-am bucurat cu totii de initiativa , dar si de placerea de a vedea ” niste monstrii ” ai teatrului romanesc, sa zicem ” acreditati ” la nemurire. Printre actorii propusi a fi introdusi pe ” alee “, a fost si familia marilor actori  V.Rebenciuc si M.Mihut. Toate bune si frumoase pana la un punct.

In timp aleea a inceput sa se ” populeze ” . Lucru total diferit fata de personalitatea si credintele  marelui V.Rebenciuc.  Dsa ,credea ca va ramane ” el si familia ” nu la ” gramada . Cand a fost propusa S.Popescu a facut ” alergie “. Cum   ?  Spune   cam ” aceleasi bancuri de 20 de ani “.  Dupa cate stiu, actorii ” spun ” ceva scris de altii ” si numai maniera de intrepretare este deosebita. Dar orgoliul si invidia nu il pot linisti . Probabil acum nu mai avea hartie igenica. Pacat de acest mare talent care se inabusa in propria  ” otrava “. Mergeti sa-l vedeti la spectacole, dar feriti copii si tinerii din preajma lui . Este nociv .

La aceasta frumoasa intiativa nu ar trebui uitati marii nostrii actori ( trecuti in lumea unbrelor ) : Iancu Brezeanu, George Vraca, Fam. Bulandra , Giugariu, etc. Dambla.

Opinii- pro si contra.

         De acum se stie : manifestantii din Bucuresti si din toate orasele tarii, isi striga suferintele si necazurile – fiecare cu parerea lui ( cu exceptia mitingului organizat de USL ). Purtatorii de cuvant al natiei sunt prezenti in masmedia ; fie sustin puterea ( din convingere sau pentru ciolanul pe care il au ) , fie opozitia – din dragoste pentru cei multi sau in sparanta unui ciolan mai consistent. 

Si cei care sustin actuala putere au trecut in timp prin mai multe ” aderari ” . Unii sunt supumosi de sustinere si aderenta . Un gazetar ( mare si important )- care a inceput sa denigteze Revolutia- o simpla lovitura de stat- comenta pe ” necajitii ” din piete . Dar cand cineva a amintit ceva de Iliescu – a turbat . Cum isi permite ? El care a fost mereu contestat ( dar votat de milioane de oameni- bine inteles prosti si manipulati ) . Un deputat din ” partidul tradatorilor ” ,era foarte suparat pe papagalii care ii contesta . Este normal sa fie suparat- deoarece ei nu au tradat- au facut totul pentru popor nu pentru ciolan .Daca avea bun simt se multumea cu aprecierea PDL-ului- cand ii admira cum voteaza. Vorba unui coleg : daca este musai, mananc si ” rahat “, dar ai atat bun simt, dar nu ma obliga sa spun ca este si bun. Dambla.

Afaceri cu proprietatile statului.

           In ultima vreme, apar mereu diverse anunturi : se pun la vanzare casele de protocol, se pun la licitatie o parte sau toate cadourile primite de N,Ceausescu, din perioada in care a fost la conducerea statului, etc. Asa nu pare nimic anormal. Dar atunci cand scoti la vanzare un bun din proprietatea ta, trebuie sa existe un anumit scop . Si in aceste conditii, acest scop trebuie pus la vedere . Vrem sa nu mai aiba statul atatea proprietati , vrem sa facem rost de bani, fostele cadouri nu mai au importanta pentru stat, etc.

Apoi prin aceste vanzari se aduna niste bani. Cine aduna acesti bani si cine ii gestioneaza si  ii directioneaza si mai ales unde ?  Trebuie spus clar. Prognozam colectarea  a urmatoarelor sume . Aceste sume se vor dirija : spre muzee, spre sanatate, pentru saraci, pentru copii, pentru alegeri ( sa degravam statul de aceste cheltuieli ), pentru scoli, educatie, sport, pensionari,  sport,somaj, investitii, etc. Romanii su aceasta tema generala- suntem furati. Pentru a evita aceste suspiciuni , este absolut necesar sa fie comunicate destinatiile acestor sume.

Pe de alta parte se spulbera un mit : Ceusescu era plin de proprietati – le folosea ,dar nu avea nimic in proprietate asa cum afirmau tot felul de ” specialisti ” in materie.  Dambla.

Interdictii.

             Am inteles ca azi va fi o ” plimbare ” a sustinatorilor si a mambrilor  ( din opozitie ) din respectivele partide la Bucuresti. Se iau masuri. Este normal . Atunci cand se aduna o multime de oameni, nu poti sa stii ce ” turnura “. se poate ajunge in o demonstratie. Se iau si alte masuri : printre altele nu se vand bauturi alcolice pe o raza de sute de metrii. Sigur orice consumator de alcool stie ca atunci ” vorbeste ” altul in locul sau. Asa o fi, insa orice ” interdictie ” creeaza suparari si intrebari. 

Cand a ajuns la conducerea statului N.Ceausescu avea si obiectivele : lupta impotriva cultului personalitatii si legaturi internationale cat mai multe. Venit la Craiova cu sahinsahul Iranului am fost scosi pe strada sa-i aplaudam ( nu se ajunsese la lozinci ). Au trecut i-am apludat si am primit liber cca 2 0re . Am mers la crasma ( in colectiv- practic pe simpatii ) am baut cate un coniac ” romanesc “, am mancat cate o friptura la gratar un vin sau o bere si ne-am intors la locul de ” aplaudat “. Apoi -acasa. Mai tarziu, au inceput ” restrictiile ” . Fara alcool, fara parasirea ” obiectivului ” plus lozincele de rigoare . In prima faza am considerat ca asa ar trebui sa procedam. Din faza doua au inceput: nemultumirele si injuraturile . Asa s-a ajuns cu nemultumirile la Revolutie  ?  Dambla.

Propuneri si dorinte.

In general , oamenii sunt ambitiosi se ” visatori “. Isi doresc sa fie intodeauna mai in fata. Si mai ales au o placere grozava , sa aiba intiative, sa comande-la altii. Dar aici intervine ceva- dupa cum spunea tata : daca taci- pare sa fii destept, dar in momentul cand iti deschizi gura- se vede ca ceva nu este in regula . Un fost candidat la presedentia tarii- in urma protestelor din tara ( se trezi in vorba ) isi spuse parerea . Cam asa . Sa protesteze pentru simpatie fata de un arab : m-au dezamagit romanii . Stim cu totii ca este un incult, dar nu am inteles de ce ii reproduce ineptiile , ziarele, posturile de radio sau tv. ? 

Un candidat la presedintia Romaniei, printre alte aberatii afisate la tv.  ( noi suntem Smurd -ul Romaniei ) zicea : in calitate de viitor presedinte al Romaniei spun sa fie retrasi jandarmii din piata Universitatii . Oameni buni , in aceste conditii – vorba lui Oprescu : inebunim cu totii . Maine poate veni altul cu pretentii de viitor presedinte al Bancii Nationale, altul in calitate de procuror sef , etc. Un lucru trebuie sa fie clar. Nu pot da ordine decat cei care sunt desemnati prin lege : ei dau ordin, ei pot sa-l anuleze. Noi putem sa ne spunem parerea. Iar cei care isi permit sa ” reproduca ” diverse  sa precizeze : de la un incult, de la unul dus cu pluta, sau la satira si umorul. E o parere, dar mie mi se pare logica. Sa fim sanatosi. Dambla.